3.3
.
Principalele riscuri si incertitudini 2023
a)
Prezentarea
şi
analizarea
tendinţelor,
elementelor,
evenimentelor
sau
factorilor
de
incertitudine
ce
afectează
sau
ar
putea
afecta
lichiditatea
emitentului
comparativ
cu
aceeaşi
perioadă
a
anului
anterior.
Principalele
riscuri
sistemice
la
adresa
stabilității
financiare,
conform
Raportului
BNR
asupra
stabilitatii financiare la decembrie 2022 identificate, sunt cele generate de:
(i) incertitudinile la nivel global, în contextul crizei energetice și al războiului din Ucraina și
(ii)
deteriorarea
echilibrelor
macroeconomice,
inclusiv
ca
urmare
a
evoluțiilor
geopolitice
regionale și internaționale.
Alte riscuri sistemice importante, dar de intensitate mai scăzută, sunt cele determinate de:
(i)
întârzierea
reformelor
și
a
absorbției
fondurilor
europene,
în
special
prin
Planul
Național
de
Redresare și Reziliență (PNRR) și
(ii) riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.
Perspectivele
macroeconomice
la
nivel
global
s-au
deteriorat
semnificativ
față
de
ultima
evaluare,
în
timp ce riscurile la adresa stabilității financiare s-au intensificat.
Inflația
ridicată
și
persistentă,
escaladarea
războiului
din
Ucraina,
continuarea
dificultăților
asociate
lanțurilor
de
aprovizionare,
cât
și
înăsprirea
condițiilor
financiare
au
amplificat
vulnerabilitățile
deja
existente
în
sistemul
financiar
și
au
condus
la
o
reajustare
a
prognozelor
cu
privire
la
creșterea
economică.
În
acest
context,
FMI
estimează
o
rată
de
creștere
a
economiei
globale
de
3,2
la
sută
în
anul
2022
și,
respectiv,
de
2,7
la
sută
în
2023,
revizuită
cu
0,2
puncte
procentuale
în
scădere
față
de
prognoza
din
iulie
a
FMI
pentru
anul
2023.
În
același
timp,
indicatori
de
natură
forward-looking
(precum
indicii
privind
încrederea
consumatorilor
și
a
companiilor)
reflectă
de
asemenea
scăderea
așteptărilor
privind
evoluția
favorabilă
a
economiei
în
viitorul
apropiat.
Deteriorarea
perspectivelor
macroeconomice,
coroborată
cu
ajustarea
percepției
investitorilor
cu
privire
la
înăsprirea
rapidă
a
politicii
monetare
la
nivel
global
au
marcat
evoluția
piețelor
financiare
în
perioada
de
referință
și
au
amplificat
semnificativ
aversiunea la risc a investitorilor.
La
nivelul
zonei
euro,
FMI
prognozează
o
creștere
economică
de
3,1
la
sută
în
anul
2022
și,
respectiv,
o
decelerare
pronunțată,
până
la
0,5
la
sută
în
2023.
Presiunile
inflaționiste
în
zona
euro
s-au
intensificat
recent
pe
fondul
creșterii
alerte
a
prețurilor
la
energie
și
alimente.
Astfel,
inflația
în
zona
euro
a
atins
în
luna
septembrie
o
valoare
istorică
de
9,9
la
sută,
componentele
privind
costul
cu
utilitățile
și
cele
privind
alimentele înregistrând creșteri anuale de 21 la sută și, respectiv, 13,8 la sută.
BCE
estimează
o
rată
a
inflației
de
8,1
la
sută
pentru
anul
2022
și
de
5,5
la
sută
pentru
2023
(prognozele
fiind considerabil revizuite ascendent față de cele din luna martie).
Războiul
din
Ucraina
și
sancțiunile
ca
răspuns
la
atacul
militar
continuă
să
destabilizeze
economia
globală,
cu
efecte
resimțite
în
special
la
nivel
european.
Pe
lângă
costurile
umane
și
economice
directe
provocate
de
război,
acesta
periclitează
securitatea
energetică
și
alimentară.
Pe
fondul
suspendărilor
livrărilor
de
gaz
rusesc
în
UE,
prețul
gazelor
naturale
a
înregistrat
o
volatilitate
ridicată,
și
un
nou
maxim
istoric
de
316
euro/MWh
la
sfârșitul
lunii
august,
scăzând
ulterior
la
sub
100
euro/MWh
în
luna
octombrie.
Având
în
vedere
structura
pieței
de
energie
în
UE,
în
care
prețul
gazelor
naturale
este
un
factor
determinant,
prețul
energiei
electrice
a
avut
de
asemenea
o
evoluție
volatilă,
urmată
de
o
temperare
similară la sfârșitul perioadei de referință.
Volatilitatea
crescută
de
pe
piețele
de
electricitate
a
condus
la
probleme
de
lichiditate
pentru
unii
furnizori.
În
mai
multe
țări
au
fost
implementate
măsuri
destinate
sprijinirii
acestora,
pentru
a
evita
potențiale implicații negative asupra economiei și stabilității financiare.